- datoriile guvernamentale ale Japoniei depasesc cu mult datoriile unor alte tari dezvoltate;
- cheltuielile guvernamentale pentru reconstructia zonelor distruse in urma cutremurului ar putea sa depaseasca 2% din PIB.
- pagubele aduse de cutremurul din luna martie au depasit impactul crizei financiare globale;
- criza finantarii datoriilor din Japonia este putin probabila pe termen scurt si mediu cu toate ca presiunile ar putea sa se accentueze in continuare;
- datoria guvernamentala a Japoniei se va majora daca nu va fi aplicata o strategie corespunzatoare.
sursa: tranzactiiforex.ro
Euro beneficiaza dupa ce Germania isi reconsidera pozitia
Euro in crestere in cursul diminetii sustinut de acordul Germaniei pentru un nou ajutor financiar
In decursul sedintei asiatice zvonurile cum ca Germania ar sustine un nou pachet de ajutor financiar pentru Grecia au sustinut o noua crestere pentru moneda unica europeana la maximul ultimelor doua saptamani. Mai precis, autoritatile de la Berlin iau in considerare renuntarea la ideea unui transfer a poverii catre detinatorii de obligatiuni grecesti (asa zisul “hair-cut”) si a facilitarii unui nou pachet, pentru a ajuta statul grec sa depaseasca mijlocul lunii iulie – cand probabil nu si-ar mai fi putut plati obligatiile -. O misiune compusa din oficiali ai FMI, BCE si ai Comisiei Europene se afla actualmente la Atena pentru a stabili noi modalitati de reducere a deficitului pentru autoritatile elene. Oficiali europeni afirmau ca un nou pachet de finantare, in valoare de 65 de mld de euro, ar putea implica masuri de interventie externa foarte stricte, inclusiv printr-o supraveghere a programului de privatizare de catre UE.
Inflatia in Zona Euro in scadere la 2.7%
Indicele preturilor de consum a crescut, conform estimarilor, cu 2,7% (anualizat) in luna mai, dupa ce in aprilie ritmul de crestere a fost unul mai accelerat (2.8%). Stabilizarea fenomenului inflationist ne-ar face sa anticipam o nevoie mai putin stringenta a BCE de a accelera intarirea politicii monetare, ceea ce ar face ca atractivitatea monedei europene (data de un randament asteptat mai redus) sa scada.
Infruntata cu o serie de date negative – vanzari de retail in Germania sub asteptari, rata somajului stagnand la 9.9%- moneda unica se incapataneaza sa ramana pe un trend pozitiv, insa ar putea inregistra ezitari in apropierea rezistentei de 1.4422.
sursa: Adrian Mihalcea xtb
In decursul sedintei asiatice zvonurile cum ca Germania ar sustine un nou pachet de ajutor financiar pentru Grecia au sustinut o noua crestere pentru moneda unica europeana la maximul ultimelor doua saptamani. Mai precis, autoritatile de la Berlin iau in considerare renuntarea la ideea unui transfer a poverii catre detinatorii de obligatiuni grecesti (asa zisul “hair-cut”) si a facilitarii unui nou pachet, pentru a ajuta statul grec sa depaseasca mijlocul lunii iulie – cand probabil nu si-ar mai fi putut plati obligatiile -. O misiune compusa din oficiali ai FMI, BCE si ai Comisiei Europene se afla actualmente la Atena pentru a stabili noi modalitati de reducere a deficitului pentru autoritatile elene. Oficiali europeni afirmau ca un nou pachet de finantare, in valoare de 65 de mld de euro, ar putea implica masuri de interventie externa foarte stricte, inclusiv printr-o supraveghere a programului de privatizare de catre UE.
Inflatia in Zona Euro in scadere la 2.7%
Indicele preturilor de consum a crescut, conform estimarilor, cu 2,7% (anualizat) in luna mai, dupa ce in aprilie ritmul de crestere a fost unul mai accelerat (2.8%). Stabilizarea fenomenului inflationist ne-ar face sa anticipam o nevoie mai putin stringenta a BCE de a accelera intarirea politicii monetare, ceea ce ar face ca atractivitatea monedei europene (data de un randament asteptat mai redus) sa scada.
Infruntata cu o serie de date negative – vanzari de retail in Germania sub asteptari, rata somajului stagnand la 9.9%- moneda unica se incapataneaza sa ramana pe un trend pozitiv, insa ar putea inregistra ezitari in apropierea rezistentei de 1.4422.
sursa: Adrian Mihalcea xtb
PIB-ul Canadei creste peste asteptari insa deficitul contului curent se adanceste
Produsul intern brut a cunoscut o crestere de 0.3% in luna martie fata de luna anterioara, si un avans de 1% in primul trimestru (fata de T4 2010). Cifra aparent a depasit asteptarile (0.2% pentru evolutia lunara), insa acompaniata de datele sumbre in ce priveste contul curent, a facut initial ca investitorii sa vanda dolarul canadian, provocand o apreciere a perechii USDCAD. Cu toate acestea, analizand in profunzime cifrele din spatele evolutiei PIB-ului, observam contributii importante din partea investitiilor in capitaluri fixe, in bunuri de inventar si din partea exporturilor, practic avansul (de 3,6% anualizat) din primul trimestru fiind bazat pe cresterile capacitatilor de productie. In opozitie cu evolutia exporturilor, importurile au crescut consistent (cu 2.2%) avand o contributie (negativa) moderata in cadrul cifrei totale a contului curent, insa de remarcat faptul ca din total, contributia cea mai importanta au avut-o achizitiile de automobile si de echipamente (pozitiv pe termen lung).
Sentimentul investitorilor in obigatiunile statelor europene ramane stabil
Emisiunea de obligatiuni italiene pare sa redea un sentiment de stabilitate asupra monedei europene, investitorii cerand un randament mediu de 3,43%, mai redus fata de perioada similara din aprilie (3,45%), in ciuda revizuirii outlook-ului de catre agentia de rating Standard&Poors de saptamana trecuta, de la stabil la negativ si a agravarii situatiei finantelor publice din Grecia. Spania va efectua, la randul ei, o emisiune de obligatiuni cu scadenta in 2014 si 2015 joi, ce ar putea reflecta daca investitorii iau in calcul extinderea problemelor fiscale ale statelor problema din Zona Euro. Moneda europeana pare sa nu fie deviata din tendinta ascendenta, un moment decisiv pentru evolutiile viitoare fiind hotararea FMI si UE privind modalitatea in care grecii isi vor reduce deficitele.
sursa:Adrian Mihalcea xtb
Sentimentul investitorilor in obigatiunile statelor europene ramane stabil
Emisiunea de obligatiuni italiene pare sa redea un sentiment de stabilitate asupra monedei europene, investitorii cerand un randament mediu de 3,43%, mai redus fata de perioada similara din aprilie (3,45%), in ciuda revizuirii outlook-ului de catre agentia de rating Standard&Poors de saptamana trecuta, de la stabil la negativ si a agravarii situatiei finantelor publice din Grecia. Spania va efectua, la randul ei, o emisiune de obligatiuni cu scadenta in 2014 si 2015 joi, ce ar putea reflecta daca investitorii iau in calcul extinderea problemelor fiscale ale statelor problema din Zona Euro. Moneda europeana pare sa nu fie deviata din tendinta ascendenta, un moment decisiv pentru evolutiile viitoare fiind hotararea FMI si UE privind modalitatea in care grecii isi vor reduce deficitele.
sursa:Adrian Mihalcea xtb
Obama asigură Europa Centrală şi de Est că SUA rămân fidele angajamentului faţă de regiune
"Am fost inspiraţi de înflorirea libertăţii şi de creşterea economică din această regiune şi suntem încrezători că ele vor continua, vrem să fim parte a acestui proces de consolidare a democraţiilor, a economiilor şi să fim un partener deplin. Sper că această reuniune subliniază cât de importantă este pentru noi relaţia cu Europa Centrală şi de Est", a spus Obama , la Varşovia, vineri seară.
Preşedintele polonez Bronislaw Komorowsi a subliniat că reuniunea are loc în aceeaşi sală din Palatul prezidenţial în care a fost semnat Pactul de la Varşovia, ce a devenit un simbol al fostelor diviziuni din Europa.
"Însă această sală a fost martora unui alt eveniment major - căderea sistemului comunist în Polonia, pentru că aici s-a ajuns la un acord între opoziţie şi guvernul de atunci, care a deschis uşa democraţiei", a spus preşedintele.
Preşedintele polonez Bronislaw Komorowsi a subliniat că reuniunea are loc în aceeaşi sală din Palatul prezidenţial în care a fost semnat Pactul de la Varşovia, ce a devenit un simbol al fostelor diviziuni din Europa.
"Însă această sală a fost martora unui alt eveniment major - căderea sistemului comunist în Polonia, pentru că aici s-a ajuns la un acord între opoziţie şi guvernul de atunci, care a deschis uşa democraţiei", a spus preşedintele.
BNR poate lua în garanţie sedii de bănci greceşti în schimbul finanţării.
BNR poate interveni în eventualitatea concretizării unor scenarii de criză pe piaţa bancară locală de situaţia din Grecia, începând de la refinanţarea bilaterală a titlurilor de stat deţinute de băncile cu capital elen şi până la preluarea în garanţie a sediilor în schimbul furnizării de lichidităţi, afirmă un oficial din sistemul bancar.
"BNR are mecanisme prin care poate acorda sprijin de lichiditate băncilor, inclusiv prin credite garantate cu active. În ultimă instanţă, după ce ar fi epuizate posibilităţile de finanţare prin operaţiuni repo bilaterale (n.red. - funizare de lichidităţi contra titluri de stat direct între BNR şi o anumită bancă aflată în deficit de lichiditate), există şi posibilitatea garantării cu sediul, desigur cu o ajustare a valorii înregistrate a acestuia.", scrie ZF care citează un oficial din sistemul bancar.
Sursele citate susţin că evaluările actuale nu oferă suport pentru un scenariu în care filialele locale ale băncilor elene s-ar confrunta cu retrageri mari de fonduri din cauza unui efect de contagiune cu tensiunea din Grecia.
Sursa: zf.ro
"BNR are mecanisme prin care poate acorda sprijin de lichiditate băncilor, inclusiv prin credite garantate cu active. În ultimă instanţă, după ce ar fi epuizate posibilităţile de finanţare prin operaţiuni repo bilaterale (n.red. - funizare de lichidităţi contra titluri de stat direct între BNR şi o anumită bancă aflată în deficit de lichiditate), există şi posibilitatea garantării cu sediul, desigur cu o ajustare a valorii înregistrate a acestuia.", scrie ZF care citează un oficial din sistemul bancar.
Sursele citate susţin că evaluările actuale nu oferă suport pentru un scenariu în care filialele locale ale băncilor elene s-ar confrunta cu retrageri mari de fonduri din cauza unui efect de contagiune cu tensiunea din Grecia.
Sursa: zf.ro
Analiza de fond a problemei zonei Euro "Roubini"
•Explozia preţurilor petrolului, alimentelor, conflictele din Orientul Mijlociu, criza suverană a datoriilor din Europa.
•Există o recuperare economică după o recesiune puternică. Recuperarea economică s-a transformat în expansiune economică în unele ţări.
•Există riscul spargerii Zonei euro - mai mic decât în luna mai a anului trecut, dat încă prezent.
•Corporaţiile din economiile avansate sunt într-o situaţie bună, sunt foarte puternice. Au tăiat puternic din cheltuieli şi acum stau pe foarte mulţi bani - mii de miliarde de dolari.
•Creşterea puterii financiare a economiilor emergente, nu este un efect temporar ci unul secular. Nu este doar cazul BRIC, ci şi a unor economii din Europa de Est, Asia de Sud-Est, Africa, chiar şi cea Sub-Sahariană.
•Există multe locomotive ale economiei globale, dincolo de cele tradiţionale SUA şi Japonia.
•Am putea intra în cercul virtuos al creşterii activelor şi a creşterii economice, faţă de cel vicios al căderii activelor şi economei.
•O ţară ca Grecia cu 3% din PIB UE, a adus o corecţie de 20% în pieţele întregii lumi, nu doar a celor europene.
•În fiecare zi apare o nouă lebădă neagră în economia mondială.
•Recuperarea economică în ţările emergente este mai degrabă în formă de U, înceată, faţă de modelul aşteptat de V.
•Creşterea economică va rămâne înceată în Europa, SUA, Japonia - economiile avansate - pentru anii următori, ca urmare a procesului de curăţare a bilanţurilor şi a procesului de reducere a datoriei.
•Ţările ca Irlanda şi Spania au un sistem bancar slab, ca urmare a spargerii bulei imobiliare. Băncile din Grecia au probleme ca urmare a creşterii creditelor neperformante, în contextul unei evoluţii economice proaste, şi a expunerii mari pe obligaţiunile suverane.
•Sunt ţări care şi-au pierdut competitivitatea cu ani în urmă. Producţia s-a dus în China, Asia, Europa Centrală şi de Est. Ultimul cui din sicriu a fost aprecierea puternică a euro din 2002 şi până acum.
•Cum rezolvi aceste probleme ca să obţii o creştere economică sănătoasă? Este o problemă.
•Aceste ţări sunt insolvente. Să luăm Grecia. Chiar dacă ar face tot ce impune FMI, un plan draconic de ajustare fiscală de 10% din PIB, Grecia ar avea, în cel mai bun caz, o datorie publică de 160% din PIB, care nu poate scădea. Argentina şi Rusia, ţări care au intrat în default, aveau o datorie de 50% PIB, Grecia e de trei ori mai vulnerabilă.
•Poţi să faci o restructurare ordonată a datoriei, orientată spre piaţă. Pot să dea bonduri noi cu scadenţe extinse şi dobânzi mai mici. Lucrurile astea s-au făcut ordonat în mai multe cazuri.
•Sunt mulţi care vorbesc despre căderea sistemului bancar din Grecia dacă se întâmplă o restructurare, despre contagiune. Sunt prostii. Nu e vorba despre default ci despre o restructurare ordonată. Riscul de contagiune în zona euro e limitat. Portugalia şi Irlanda sunt deja tăiate de la pieţe. Ce se întâmplă cu Spania sau Belgia e altă poveste, dacă vor face reformele necesare vor sta conectate la pieţe. Dacă nu le vor face, şi în Grecia se face restructurarea, vor pierde accesul la pieţe. Dar dacă nu fac nicio reformă vor pierde oricum accesul la pieţe.
•Mai mulţi bani instituţionali pentru Grecia nu vor rezolva problema. Va fi mama bailoutului (the mother of all bailouts). Sunt două opţiuni: fie restructurare, fie mărirea bailoutului cu 200-300 miliarde de euro, adică cumpărarea întregii datorii a Greciei şi finanţarea statului grec pentru următorii 10 ani.
•În Irlanda este o altă problemă. Au luat toate datoriile băncilor în datoria publică, care a crescut de la 70% la 140% din PIB.
•Elefantul mare din cameră este Spania: Too big to bail, to big to save. Spania vine după o serie de reforme pe care trebuie să le continue. Băncile trebuiesc recapitalizate, există riscuri politice. Dacă se iau măsuri, Spania ar putea păstra accesul la pieţe.
•Nimeni de pe Marte nu va veni să slaveze structurile supranaţionale care salvează de la faliment statele: FMI, BCE.
•Dacă nu poţi să ieşi prin creştere economică dintr-o problemă a datoriei, nu poţi să faci inflaţie, atunci trebuie să faci restructurare.
•România merge într-o direcţie bună, dar reformele trebuiesc păstrate, procesul de ajustare fiscală trebuie continuat.
•A fost o creştere a inflaţiei ca urmare a scumpirii petrolului şi a mâncării, care constituie cam jumătate din coşul de consum la românilor.
•Ai nevoie de o monedă mai slabă pentru creştere şi de una mai puternică pentru inflaţie. Mai e şi problema datoriei private în monedă străină.
•Dacă sunt probleme în Grecia, Orientul Mjlociu, pe care nu le poţi controla, cel mai bun lucru pe care poţi să îl faci e să ai grijă de problemele tale.
•Lucrurile merg într-o direcţie bună în România şi în alte ţări din regiune.
•Europa se străduieşte să-şi reducă datoria, în timp ce SUA împinge problema mai departe (kicking the can down the road). Anul viitor sunt alegeri. Republicanii nu vor taxe mai mari, democraţii nu vor cheltuieli mai mici.
•Ţările BRIC sunt supraîncălzite, au probleme cu inflaţia şi există riscul de aterizare forţată. Problema inflaţiei este una importantă.
•În economiile avansate, inflaţia de bază va rămâne stabilă, cele mai mari creşteri venind din preţurile volatile la carburanţi şi alimente. Productivitatea muncii a crescut mai mult decât salariile pe aceste pieţe.
•Avem o injecţie masivă de lichiditate în sistemul financiar mondial. Quantitative Easing (QE) 1 şi 2, stimuli fiscali, dobânzi aproape de 0. În Europa stimulii au început să fie retraşi ca urmare a presiunii pieţei.
•Nu va fi QE3 pentru că patru din noii membri ai boardului Fed sunt mai stricţi cu inflaţia.
•Câtă rezistenţă este în consumul şi investiţiile private într-o lume în care statele au injectat lichiditate pe care sunt obligate să o retragă?
•Acum 2-3 ani, statele aveau la îndemână toate armele pentru a inteveni: pârghiile fiscale, monetare, puteau să salveze bănci de la faliment. Acum nu mai au aceste arme la îndemână.
•Problemele Greciei, Irlandei, Portugaliei nu sunt surprinzătoare. Defaultul Rusiei din 1998 a fost un eveniment surprinzător, căderea Lehman Brothers. Ce se întâmplă în Europa e ca un accident de tren văzut cu încetinitorul.
•Până acum o mare parte din creşterea pieţelor emergente a venit din exporturile către ţările avansate. Axa Sud-Nord şi Est-Vest. Acum se dezvoltă mai mult exportul regional, China devine un pol
www.money.ro
•Există o recuperare economică după o recesiune puternică. Recuperarea economică s-a transformat în expansiune economică în unele ţări.
•Există riscul spargerii Zonei euro - mai mic decât în luna mai a anului trecut, dat încă prezent.
•Corporaţiile din economiile avansate sunt într-o situaţie bună, sunt foarte puternice. Au tăiat puternic din cheltuieli şi acum stau pe foarte mulţi bani - mii de miliarde de dolari.
•Creşterea puterii financiare a economiilor emergente, nu este un efect temporar ci unul secular. Nu este doar cazul BRIC, ci şi a unor economii din Europa de Est, Asia de Sud-Est, Africa, chiar şi cea Sub-Sahariană.
•Există multe locomotive ale economiei globale, dincolo de cele tradiţionale SUA şi Japonia.
•Am putea intra în cercul virtuos al creşterii activelor şi a creşterii economice, faţă de cel vicios al căderii activelor şi economei.
•O ţară ca Grecia cu 3% din PIB UE, a adus o corecţie de 20% în pieţele întregii lumi, nu doar a celor europene.
•În fiecare zi apare o nouă lebădă neagră în economia mondială.
•Recuperarea economică în ţările emergente este mai degrabă în formă de U, înceată, faţă de modelul aşteptat de V.
•Creşterea economică va rămâne înceată în Europa, SUA, Japonia - economiile avansate - pentru anii următori, ca urmare a procesului de curăţare a bilanţurilor şi a procesului de reducere a datoriei.
•Ţările ca Irlanda şi Spania au un sistem bancar slab, ca urmare a spargerii bulei imobiliare. Băncile din Grecia au probleme ca urmare a creşterii creditelor neperformante, în contextul unei evoluţii economice proaste, şi a expunerii mari pe obligaţiunile suverane.
•Sunt ţări care şi-au pierdut competitivitatea cu ani în urmă. Producţia s-a dus în China, Asia, Europa Centrală şi de Est. Ultimul cui din sicriu a fost aprecierea puternică a euro din 2002 şi până acum.
•Cum rezolvi aceste probleme ca să obţii o creştere economică sănătoasă? Este o problemă.
•Aceste ţări sunt insolvente. Să luăm Grecia. Chiar dacă ar face tot ce impune FMI, un plan draconic de ajustare fiscală de 10% din PIB, Grecia ar avea, în cel mai bun caz, o datorie publică de 160% din PIB, care nu poate scădea. Argentina şi Rusia, ţări care au intrat în default, aveau o datorie de 50% PIB, Grecia e de trei ori mai vulnerabilă.
•Poţi să faci o restructurare ordonată a datoriei, orientată spre piaţă. Pot să dea bonduri noi cu scadenţe extinse şi dobânzi mai mici. Lucrurile astea s-au făcut ordonat în mai multe cazuri.
•Sunt mulţi care vorbesc despre căderea sistemului bancar din Grecia dacă se întâmplă o restructurare, despre contagiune. Sunt prostii. Nu e vorba despre default ci despre o restructurare ordonată. Riscul de contagiune în zona euro e limitat. Portugalia şi Irlanda sunt deja tăiate de la pieţe. Ce se întâmplă cu Spania sau Belgia e altă poveste, dacă vor face reformele necesare vor sta conectate la pieţe. Dacă nu le vor face, şi în Grecia se face restructurarea, vor pierde accesul la pieţe. Dar dacă nu fac nicio reformă vor pierde oricum accesul la pieţe.
•Mai mulţi bani instituţionali pentru Grecia nu vor rezolva problema. Va fi mama bailoutului (the mother of all bailouts). Sunt două opţiuni: fie restructurare, fie mărirea bailoutului cu 200-300 miliarde de euro, adică cumpărarea întregii datorii a Greciei şi finanţarea statului grec pentru următorii 10 ani.
•În Irlanda este o altă problemă. Au luat toate datoriile băncilor în datoria publică, care a crescut de la 70% la 140% din PIB.
•Elefantul mare din cameră este Spania: Too big to bail, to big to save. Spania vine după o serie de reforme pe care trebuie să le continue. Băncile trebuiesc recapitalizate, există riscuri politice. Dacă se iau măsuri, Spania ar putea păstra accesul la pieţe.
•Nimeni de pe Marte nu va veni să slaveze structurile supranaţionale care salvează de la faliment statele: FMI, BCE.
•Dacă nu poţi să ieşi prin creştere economică dintr-o problemă a datoriei, nu poţi să faci inflaţie, atunci trebuie să faci restructurare.
•România merge într-o direcţie bună, dar reformele trebuiesc păstrate, procesul de ajustare fiscală trebuie continuat.
•A fost o creştere a inflaţiei ca urmare a scumpirii petrolului şi a mâncării, care constituie cam jumătate din coşul de consum la românilor.
•Ai nevoie de o monedă mai slabă pentru creştere şi de una mai puternică pentru inflaţie. Mai e şi problema datoriei private în monedă străină.
•Dacă sunt probleme în Grecia, Orientul Mjlociu, pe care nu le poţi controla, cel mai bun lucru pe care poţi să îl faci e să ai grijă de problemele tale.
•Lucrurile merg într-o direcţie bună în România şi în alte ţări din regiune.
•Europa se străduieşte să-şi reducă datoria, în timp ce SUA împinge problema mai departe (kicking the can down the road). Anul viitor sunt alegeri. Republicanii nu vor taxe mai mari, democraţii nu vor cheltuieli mai mici.
•Ţările BRIC sunt supraîncălzite, au probleme cu inflaţia şi există riscul de aterizare forţată. Problema inflaţiei este una importantă.
•În economiile avansate, inflaţia de bază va rămâne stabilă, cele mai mari creşteri venind din preţurile volatile la carburanţi şi alimente. Productivitatea muncii a crescut mai mult decât salariile pe aceste pieţe.
•Avem o injecţie masivă de lichiditate în sistemul financiar mondial. Quantitative Easing (QE) 1 şi 2, stimuli fiscali, dobânzi aproape de 0. În Europa stimulii au început să fie retraşi ca urmare a presiunii pieţei.
•Nu va fi QE3 pentru că patru din noii membri ai boardului Fed sunt mai stricţi cu inflaţia.
•Câtă rezistenţă este în consumul şi investiţiile private într-o lume în care statele au injectat lichiditate pe care sunt obligate să o retragă?
•Acum 2-3 ani, statele aveau la îndemână toate armele pentru a inteveni: pârghiile fiscale, monetare, puteau să salveze bănci de la faliment. Acum nu mai au aceste arme la îndemână.
•Problemele Greciei, Irlandei, Portugaliei nu sunt surprinzătoare. Defaultul Rusiei din 1998 a fost un eveniment surprinzător, căderea Lehman Brothers. Ce se întâmplă în Europa e ca un accident de tren văzut cu încetinitorul.
•Până acum o mare parte din creşterea pieţelor emergente a venit din exporturile către ţările avansate. Axa Sud-Nord şi Est-Vest. Acum se dezvoltă mai mult exportul regional, China devine un pol
www.money.ro
Regele Iordaniei numeşte un nou premier din rândurile armatei, în speranţa liniştirii populaţiei
Regele Abdullah al Iordaniei, aliat al SUA, a anunţat marţi că l-a înlocuit pe premier după protestele din ultima perioadă în care erau reclamate preţurile la alimente şi condiţiile de trai, informează Reuters.
Un oficial iordanian citat de agenţia de presă a anunţat că monarhul a acceptat demisia lui Samir Rifai, politician bogat şi fost consilier al curţii regale, şi a cerut lui Marouf Bakhit, care are un trecut militar, să formeze un nou cabinet.
"(Bakhit) este un fost general şi a fost pentru scurt timp ambasador în Israel înainte de a ocupa un post de prim ministru. Este o persoană ce poate fi considerată de încredere", a decalrat pentru Reuters Rosemary Hollis, profesor de studii politice în cadrul London University.
"Nu aş vedea în aceasta un semn de liberalizare. Sub administraţia sa anterioară, discursul despre reformă nu ajungea până la fapte", a declarat aceasta.
În urma protestelor din Iordania în urmă cu două săptămâni, Rifai a anunţat o creştere a salariilor pentru sectorul public şi pentru militari, în speranţa restaurării liniştii.
www.zf.ro
Un oficial iordanian citat de agenţia de presă a anunţat că monarhul a acceptat demisia lui Samir Rifai, politician bogat şi fost consilier al curţii regale, şi a cerut lui Marouf Bakhit, care are un trecut militar, să formeze un nou cabinet.
"(Bakhit) este un fost general şi a fost pentru scurt timp ambasador în Israel înainte de a ocupa un post de prim ministru. Este o persoană ce poate fi considerată de încredere", a decalrat pentru Reuters Rosemary Hollis, profesor de studii politice în cadrul London University.
"Nu aş vedea în aceasta un semn de liberalizare. Sub administraţia sa anterioară, discursul despre reformă nu ajungea până la fapte", a declarat aceasta.
În urma protestelor din Iordania în urmă cu două săptămâni, Rifai a anunţat o creştere a salariilor pentru sectorul public şi pentru militari, în speranţa restaurării liniştii.
www.zf.ro
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)